Din rănile Lui curge Iubirea

Nu crucea L-a durut cel mai tare
nu crucea care până la urmă
uite că ne stă bine fiecăruia
prin maşini, la oglinda retrovizoare
la „drumul ţării” satelor noastre româneşti
sau pe mormânt

Nu L-a deranjat nici jocul ăla
crud şi total deplasat de-a bâza
pe care I L-am servit în ultimele ore
ale condamnării Sale la moarte
bâza începuse mult mai dinainte
aşa de obişnuit era cu ea că de mult
nu mai ţinea El socoteala loviturilor noastre

Nu L-au terminat nici bicele tâlhare
pe care I le-am întors
pentru că ne-a alungat din Casa Tatălui Său
în care stăm şi azi cu feţe de bandiţi

Nu L-a jignit nici scuipatul nostru
care la Golgota nu face decât
să Îl pomenească pe El care cu scuipat
Îşi vindeca orbii

O,
nepricepuţi
şi zăbavnici cu inima ce suntem
durerea Lui vine din neştiinţa
cu care am lucrat

Ignoranţa ne-a fost iertată
din rănile Lui curge Iubirea
care acoperă totul.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s